|
Trebuie tradus chiar totul?
Înainte de a vă lansa în traducerea integrală a unor documente, care pot depăşi uneori sute de pagini, stabiliţi, împreună cu clientul sau împreună cu echipa de vânzări, care sunt informaţiile cu adevărat necesare. De obicei, se pot elimina multe pasaje de umplutură, ca de exemplu texte autolaudative şi liste cu departamentele companiei care au contribuit la crearea unui produs de succes. Clienţii sau partenerii străini nu cunosc şi nici nu sunt interesaţi să afle aceste amănunte. Astfel de fragmente pot să aibă chiar un efect negativ, dând companiei dumneavoastră o imagine egocentrică şi arogantă.
De curând, o instituţie financiară din Franţa a reuşit să reducă un manual de utilizare de 500 de pagini la 230 de pagini cu ajutorul unui traducător experimentat, care a identificat redundanţele şi fragmentele fără relevanţă pentru clienţii străini, înainte de a începe traducerea propriu-zisă.
O firmă de avocatură din California, specializată în brevete, apelează în mod regulat la un traducător specializat, care parcurge rapid documentele de brevet japoneze şi le rezumă oral. Apoi, avocaţii, împreună cu traducătorul, decid ce documente trebuie traduse integral.
Traduceţi numai fragmentele relevante ale unor documente existente sau redactaţi versiuni de dimensiuni mai reduse şi traduceţi-le pe cele din urmă.
O imagine face cât o mie de cuvinte
Daţi o mână de ajutor cuvintelor! Folosirea judicioasă a hărţilor, a pictogramelor şi a diagramelor poate fi, pentru cititorii străini, mult mai eficientă decât o documentaţie dezlânată sau decât descrierile excesiv de tehnice. Veţi uşura astfel sarcina traducătorului, iar riscul ca acesta să se poticnească la vreun termen tehnic se reduce. De asemenea, costul traducerii va fi probabil mai mic.
Ikea, uriaşul producător suedez de mobilă şi de articole de uz casnic, deţine 260 de magazine în peste 30 de ţări, în care se vorbesc 23 de limbi diferite. În documentaţiile sale, compania foloseşte preponderent diagrame pentru a le indica utilizatorilor procedura de montare a produselor. Imaginile reprezintă 80% din instrucţiuni, iar restul de 20% sunt texte privind siguranţa.
În 2001, pe aeroportul Heathrow din Londra, 60,4 milioane de pasageri din toată lumea s-au orientat prin cele patru aerogări cu ajutorul unor pictograme universal recunoscute.
Folosiţi texte numai când este nevoie sau când sunt cel mai eficient mijloc de a transmite un mesaj.
Care este diferenţa dintre traducător şi interpret?
Traducătorul redă în scris un text dintr-o limbă în alta (traduce), iar interpretul redă oral un discurs dintr-o limbă în alta (interpretează).
Nu recomandăm folosirea cuvântului translator. Denumirea corectă, folosită în mediul professional şi în legislaţie, este cea de interpret.
Adoptaţi de la început o deschidere internaţională
Ocoliţi clişeele tipic româneşti. Referirile la celebrităţile locale s-ar putea să rămână fără efect. Acelaşi lucru se va întâmpla cu metaforele care fac trimitere la literatura sau la cultura naţională. Fiţi prudent în referirile la părţile corpului, care pot avea conotaţii diferite în alte culturi.
În cazul documentelor scrise, nu vă limitaţi singuri perspectivele, asociind prezentării de afaceri imagini care ar putea să aibă un sens diferit în alte ţări şi obligându-l astfel pe traducător să recurgă la exprimări forţate şi la ocolişuri greoaie.
Cunoscutul producător de vinuri Murfatlar a lansat un vinars pe care l-a numit Zaraza, vrând probabil să exploateze farmecul pasional al acestui nume cântat de iubită, cunoscut românilor. Echipa sa de marketing a lansat o costisitoare campanie de publicitate fără să ştie că, în unele limbi slave, cuvântul are o aură mai puţin romantică, însemnând infecţie sau epidemie.
Puteţi păstra o parte din culoarea locală, dar consultaţi-vă cu traducătorul şi asiguraţi-vă că adaptarea în altă limbă este posibilă. În documentele scrise, nu uitaţi să adăugaţi prefixul de ţară în faţa numerelor de telefon şi de fax.
Cunoscutul producător de vinuri Murfatlar a lansat un vinars pe care l-a numit
Zaraza, vrând probabil să exploateze farmecul pasional al acestui nume
cântat de iubită, cunoscut românilor. Echipa sa de marketing a lansat o
Cât o să mă coste?
Tarifele pentru traduceri variază foarte mult. Cu toate că tarifele ridicate nu garantează întotdeauna cea mai bună calitate, este cert că, sub un anumit nivel tarifar, este puţin probabil să vi se ofere o traducere demnă de compania şi de produsele dumneavoastră. Dacă tariful pe oră al unui traducător nu îl depăşeşte cu mult pe cel al unui instalator, nu sunt mari şanse că acesta se va osteni să contribuie la o promovare eficientă a produselor dumneavoastră pe piaţă.
Fiţi realist. Câte pagini se pot traduce într-o oră? Cât timp v-aţi dori să-şi petreacă traducătorul cizelând textul prin care vă veţi promova produsele sau serviciile? (Dumneavoastră cât timp aţi petrecut redactând textul original?)
Când alegeţi un traducător, calculaţi cât aţi investit în elaborarea unui produs sau a unui serviciu pe care doriţi să îl promovaţi în afara ţării. Dacă nu vă puteţi permite un traducător profesionist, poate că nu sunteţi încă pregătit pentru piaţa internaţională.
Serviciile superioare pe care vi le poate oferi o firmă de traduceri
(selecţia traducătorilor, coordonarea proiectului, controlul calităţii, conversia fişierelor, standardizarea proiectelor multilingve etc.) presupun o cheltuială mai mare, dar pot să vă scutească de multe ore de muncă.
Cât de important este stilul?
Unele traduceri sunt irecuperabile din capul locului:
„Uscătorul dvs. necesită o cale unui curentului de aer limitată de la cursa de scamă la ţintă de ieşire la un zid."
Este vorba de obicei fie de traduceri executate automat de calculator, fie de rezultatul muncii unui traducător care nu este vorbitor nativ al limbii în care traduce şi care se căzneşte să o scoată la capăt cu o gramatică într-o mână şi cu un dicţionar în cealaltă. Singurul efect pe care îl veţi obţine cu un astfel de text va fi unul comic.
Alte traduceri sunt exacte din punct de vedere tehnic, dar frazele textului sunt formulate oarecum nefiresc. Topica şi alegerea cuvintelor pot fi influenţate excesiv de limba originalului. Astfel de traduceri nu pot fi folosite ca texte comerciale, dar ar putea fi suficiente pentru cititorii care cunosc subiectul şi pot – sau au timp – să citească printre rânduri.
Mulţi traducători şi multe firme de traducere oferă în mod obişnuit traduceri informative, şi mai rar rescrieri sau adaptări. Pentru a evita neînţelegerile, stabiliţi de la început, în scris, ce fel de traducere doriţi.
Profesioniştii numesc traducerile exacte, dar necizelate din punct de vedere stilistic, traduceri informative. În general, acestea se realizează mai repede şi mai ieftin decât traducerile destinate publicării.
Totuşi, dacă încercaţi să vindeţi un produs sau să convingeţi un client sau dacă imaginea este importantă pentru dumneavoastră, probabil că o astfel de traducere nu va fi suficientă.
Rezistaţi tentaţiei de a face singuri traducerea
Vorbirea şi scrierea nu sunt acelaşi lucru. Fluenţa orală nu garantează capacitatea de a scrie cu stil. Chiar dacă sunteţi obişnuit să negociaţi cu succes în engleză, franceză sau germană şi petreceţi mult timp în ţări în care se vorbesc aceste limbi, aveţi 99% şanse ca un text scris de dumneavoastră să fie recunoscut ca fiind scris de un străin.
Acest lucru poate să fie important sau nu.
Poate să nu fie important: dacă principalul dumneavoastră argument comercial este preţul (clienţii atraşi de preţ vor trece cu vederea multe, dacă reuşesc să înţeleagă lucrurile de bază); sau dacă doriţi să scoateţi în evidenţă faptul că sunteţi străin (la fel ca Yves Montand şi Maurice Chevalier atunci când cântau în engleză).
Dacă doriţi să proiectaţi o imagine internaţională, este în interesul dumneavoastră să renunţaţi la izul autohton. În multe culturi, folosirea stângace sau incorectă a limbii locale nu este amuzantă, ci jignitoare.
Finalizaţi textul înainte de începerea traducerii
Oricât aţi fi de tentat să începeţi traducerea cât mai repede, dacă le cereţi traducătorilor să lucreze pe un text provizoriu, veţi avea, în final, întârzieri mai mari, costuri mai ridicate şi, probabil, un plus de frustrare, decât dacă aţi aştepta varianta finală a textului. În plus, cu cât aveţi mai multe versiuni, cu atât este mai probabil să se strecoare greşeli în documentul final.
Cu toate acestea, nu întotdeauna aveţi de ales. Uneori, termenul limită este atât de apropiat, încât traducerea trebuie să înceapă înainte de încheierea redactării textului-sursă. În acest caz, nu uitaţi să notaţi data şi ora fiecărei versiuni şi să marcaţi clar modificările intervenite de la o versiune la alta, astfel încât traducătorul să le identifice cu uşurinţă.
Cum stau lucrurile cu traducerea automată?
Există programe de calculator care execută traduceri automate pentru anumite combinaţii de limbi. Unele dintre ele sunt chiar disponibile gratuit pe Internet. Traducerea automată poate părea o soluţie economică şi rapidă, dacă doriţi să vă faceţi o idee despre ce este vorba într-un text. Însă performanţele unui astfel de program sunt foarte limitate în comparaţie cu cele ale unui traducător.
În principiu, nu folosiţi traduceri automate neprelucrate pentru documente care urmează a fi făcute publice, fără acordul explicit al clientului. Riscaţi să păreţi incoerent şi ridicol.
O soluţie ar fi corectarea atentă a traducerilor automate de către un traducător experimentat, însă nu toţi traducătorii acceptă astfel de proiecte. Mulţi traducători profesionişti consideră că textele generate de programe de traducere automată sunt atât de inexacte, încât este mai simplu să fie traduse de la zero.
Am testat de curând un astfel de program care traduce în limba română.
Termenul bond holder (deţinător de obligaţiuni) a fost tradus prin suport de legătură. Este clar că autorii acestor programe mai au mult de lucru.
Cu câţiva ani în urmă, renumitul cotidian Wall Street Journal a publicat recenzia a două servicii de traducere automată, disponibile gratuit online, cu următoarea concluzie:
„Aceste servicii sunt acceptabile pentru turişti sau pentru cei care doresc să traducă o scrisoare de la un văr îndepărtat. Cu siguranţă însă nu le-aş folosi în afaceri sau în alte scopuri care necesită chiar şi cel mai mic grad de acurateţe.”
(A Closer Look, 10/00)
Spuneţi-i traducătorului în ce scop veţi folosi textul tradus
Există mari diferenţe între un discurs şi o pagină de Internet, între o broşură de vânzări şi o descriere tehnică, între un cap de tabel şi un indicator rutier, între un articol de ziar şi o documentaţie de licitaţie.
Stilul, uşurinţa de pronunţare, alegerea cuvintelor, topica şi lungimea frazelor – toate acestea vor varia în funcţie de destinaţia textului şi de efectul pe care doriţi să îl producă. Un traducător experimentat vă va solicita probabil aceste informaţii; asiguraţi-vă că sunteţi în măsură să i le oferiţi.
Acum câţiva ani, regia franceză Electricité de France a cheltuit nu mai puţin de 150.000 € pentru spaţiu publicitar în mass-media internaţională pentru o campanie privind avantajele folosirii energiei electrice într-un anumit sector industrial. Traducerea în engleză era stângace şi în flagrantă contradicţie cu imaginea internaţională pe care compania dorea să o promoveze.
Traducătorul, care nu primise instrucţiuni (şi nici nu le solicitase), s-a mulţumit să producă o traducere „pur informativă”, crezând că este vorba de o circulară a companiei.
Factura pentru traducere a fost de numai 100 €.
Precizaţi traducătorului ce utilizare doriţi să daţi textului. Luând în considerare grupul ţintă şi canalul de comunicare, traducătorul vă poate oferi o traducere cu un impact maxim.
Acum câţiva ani, regia franceză Electricité de France a cheltuit nu mai puţin0 € pentru spaţiu publicitar în mass-media internaţională
Profesorii: pe riscul dumneavoastră
Multe companii care au de-a face cu texte în limbi străine bat, înainte de toate, la uşa departamentelor de limbi străine ale şcolilor sau ale universităţilor locale. Deşi această metodă poate oferi uneori rezultate satisfăcătoare în cazul traducerilor de uz intern (de exemplu când vreţi să aflaţi ce mai pune la cale concurenţa), este extrem de riscantă în cazul textelor promoţionale.
Predarea unei limbi străine este o activitate solicitantă, care cere aptitudini speciale. Însă aceste aptitudini coincid rareori cu cele necesare pentru a produce o traducere fluentă şi elegantă. Riscurile sunt şi mai mari dacă apelaţi la serviciile unor studenţi, deşi ar putea să vi se pară o soluţie ieftină şi convenabilă.
Aţi fi oare de acord ca un student la medicină să efectueze operaţii minore ca să se poată întreţine pe perioada studiilor? (Consideraţi că broşura, scrisoarea, raportul anual sau discursul dumneavoastră sunt lucruri „minore”?). Aţi încredinţa oare redactarea rapoartelor dumneavoastră financiare unui student la Studii Economice, ca să mai economisiţi ceva bani?
Traducătorii profesionişti traduc în limba lor maternă
Dacă doriţi să vă traduceţi catalogul de produse în germană şi în rusă, traducerile trebuie să fie făcute de un vorbitor nativ de germană şi, respectiv, de un vorbitor nativ de rusă. Vorbitorii nativi de română traduc din limbi străine în română.
În calitate de client, poate nu sunteţi conştient de asta, dar este foarte probabil ca un traducător care nu respectă acest principiu elementar să treacă cu vederea şi alte aspecte importante legate de calitate.
E adevărat că există excepţii, dar nu foarte multe. În cazul în care traducătorul pretinde că reprezintă o excepţie, cereţi-i să vă arate o lucrare efectuată de el şi arătaţi-o partenerilor străini. Dacă traducerea este corectă şi elegantă, iar traducătorul garantează aceeaşi calitate pentru textul dumneavoastră, de ce nu? Câteodată, un traducător expert într-un anumit domeniu poate accepta să traducă din limba sa într-o limbă străină. În acest caz, înainte de a o trimite la tipar, traducerea trebuie să fie revizuită cu grijă - nu numai citită în diagonală - de către un vorbitor nativ cu bune aptitudini lingvistice.
Se spune că traducătorii care trăiesc în afara ţării lor de origine pierd contactul cu limba maternă. Asta se poate întâmpla, într-adevăr, în partea inferioară a spectrului de prestatori. Pentru traducătorii profesionişti însă, menţinerea aptitudinilor lingvistice la cel mai înalt nivel, oriunde s-ar afla, este o preocupare constantă.
Ce limbă vorbeşte cititorul?
Spaniola pentru clienţii din Madrid sau din Mexico City? Engleza britanică sau engleza americană? Comunicaţi cu partenerii străini pentru a afla care este limba cea mai potrivită.
Gândiţi-vă ce reacţie aţi avea dacă o companie germană v-ar trimite o ofertă de afaceri tradusă în limba română vorbită dincolo de Prut.
Registrul lingvistic este de asemenea important. Aveţi nevoie de un text în germană pentru medici şi pentru personalul medical sau pentru beneficiarii de servicii medicale? Vindeţi cremă de pantofi în lumea a treia sau fonduri de investiţii în Luxemburg?
Vorbiţi cititorilor dumneavoastră „pe limba lor”. Puneţi-vă în locul lor şi concentraţi-vă asupra modului în care produsele şi serviciile dumneavoastră pot să răspundă nevoilor lor. Exprimaţi-vă concis şi precis. (Acelaşi lucru este valabil, desigur, şi în cazul materialelor promoţionale în limba-sursă).
Curiozitatea traducătorului este semn bun
Nimeni nu vă citeşte textele mai atent decât traducătorul. În timp ce traduce, acesta poate descoperi fragmente care necesită clarificări. Pentru dumneavoastră, aceste eforturi de clarificare constituie un avantaj, pentru că vă permit să îmbunătăţiţi calitatea textului original.
Conducerea unei companii europene specializate în jocuri video şi-a dat seama că nu şi-a înţeles pe deplin propria politică de opţiuni de cumpărare a acţiunilor până când nu s-a comandat o traducere în engleză a textului care expunea această politică: traducătorul a pus multe întrebări şi a oferit o traducere mult mai clară decât originalul.
Iată ce a declarat directorul economic al uneia dintre marile bănci pariziene: „Dacă putem, aşteptăm până când textele noastre se întorc de la traducători, înainte de a merge la tipar cu originalul în franceză. Motivul este simplu: traducătorii cunosc îndeaproape problemele noastre specifice, iar ochiul lor critic ne ajută să identificăm slăbiciunile din original.”
Ideal, traducătorul demontează întregul mecanism al frazelor din textul-sursă, înainte de a crea frazele în limba ţintă. Traducătorii buni cer clarificări în timp ce traduc.
Pentru texte mai specializate, aveţi nevoie de un traducător expert în domeniu
Cinci vorbitori nativi de orice limbă, care au la dispoziţie aceleaşi informaţii de bază despre un produs şi cărora li se cere să redacteze o descriere de jumătate de pagină, vor produce invariabil cinci texte diferite din punctul de vedere al clarităţii şi al exactităţii. După toate probabilităţile, persoanele familiarizate cu domeniul în cauză vor redacta un text mai bun. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu traducătorii.
Obţineţi rezultate mai bune, dacă cultivaţi o relaţie de colaborare permanentă cu un traducător sau cu un grup de traducători. Cu cât colaborarea este mai lungă, cu atât traducătorii vă vor înţelege mai bine filozofia de afaceri, strategia şi produsele, producând texte mai eficiente.
Pe cât posibil, încercaţi să vă cunoaşteţi traducătorii - nu numai persoana de contact din firma de traduceri, ci traducătorii înşişi, cei care vă produc efectiv textele. De asemenea, faceţi în aşa fel încât ei să vă cunoască pe dumneavoastră.
Staţi de vorbă cu traducătorii. Ei trebuie să fie familiarizaţi cu domeniile textelor pe care le traduc. Dacă nu sunt, trebuie să căutaţi alţii.
Traducătorii nu trebuie să se familiarizeze cu subiectul pe cheltuiala dumneavoastră, cu excepţia cazului în care, din motive întemeiate, acest lucru face parte din planul dumneavoastră iniţial.
Ultimele retuşuri, obligatorii
Solicitaţi întotdeauna traducătorului o corectură a textului final. Chiar dacă aveţi o procedură de lucru foarte bine pusă la punct şi traducători de încredere, care cunosc compania dumneavoastră ca pe propriul buzunar, adăugirile făcute în ultima clipă (titluri, legende, reformulările) de către persoane bine intenţionate, dar care nu sunt profesionişti ai limbii, pot compromite un document altminteri eficient.
Într-un document oficial, publicat de o instituţie publică din România, care este parţial tradus din engleză, s-a strecurat bizara denumire de Republica Democrată a Oamenilor Laos. În mod evident, termenul redă denumirea engleză Lao People's Democratic Republic. Un traducător profesionist şi-ar fi dat seama că este vorba de Republica Democrată Populară Laos.
Rugaţi un vorbitor nativ care are simţul limbii să valideze toate modificările de ultimă oră. De asemenea, nu transmiteţi astfel de modificări prin telefon, pentru că aproape sigur vor fi preluate greşit.
Convenţiile tipografice diferă de la o limbă la alta
Mulţi tipografi şi angajaţi însărcinaţi cu punerea în pagină a textelor nu ştiu acest lucru, sau nu ţin cont de el, şi au tendinţa să adapteze textele în limbi străine în funcţie de regulile valabile pentru propria limbă.
În franceză se pune un spaţiu înainte de cele mai multe semne de punctuaţie, iar ghilimelele sunt marcate diferit (« »). În engleză, lunile şi zilele săptămânii se scriu cu majusculă, iar în germană, toate substantivele se scriu cu majusculă. Aveţi mare grijă să nu puneţi „n” în loc de „ñ” în textele în spaniolă.
În Statele Unite, un panou bilingv anunţa astfel aniversarea unui oraş: 100 anos de istorie a oraşului. Año înseamnă an, însă ano înseamnă anus.
Un transport de mărfuri a fost oprit la controlul vamal, deoarece documentele de însoţire anunţau prezenţa unor PATURI, iar vameşii au găsit în loc... PĂTURI.
V-ar trece vreodată prin cap să scrieţi Q fără codiţă? Absurd, nu-i aşa?
Chiar dacă greşelile tipografice din texte sunt minore, pe termen lung ele îi vor face pe cititorii de limbă străină să-şi piardă interesul. Este important să respectaţi convenţiile tipografice ale limbii în care scrieţi.
Traducătorii şi vorbitorii bilingvi: câteva precizări
Traducătorii sunt, în primul rând, profesionişti ai scrisului, capabili să redacteze texte pertinente stilistic în limba ţintă. În general, ei vorbesc fluent şi limba sau limbile sursă. Însă funcţia lor esenţială este aceea de a fi punţi de legătură între limbile cu care lucrează: traducătorii sunt capabili să redea mesajul textului original în limba lor maternă, folosind stilul şi terminologia adecvate.
Bilingvismul este altceva. Persoanele bilingve vorbesc fluent două limbi, dar nu sunt neapărat pricepute la transferul informaţiilor dintr-o limbă în alta, mai ales în scris. În plus, experienţa ne arată că multe persoane care se consideră bilingve îşi supraestimează aptitudinile generale de comunicare.
Am primit de curând un e-mail de la o clientă bilingvă, care este purtătorul de cuvânt al unei mari companii de pe piaţa românească. Iată mesajul: Ataşat prezentaţia pentru luni dimineaţa. Desigur, cu bunăvoinţă, putem vedea partea amuzantă a întâmplării, dar mă îndoiesc că un astfel de mesaj ar produce efectul dorit asupra partenerilor de afaceri sau asupra clienţilor.
Bilingvismul în sine nu garantează aptitudini de traducere sau capacitatea de a redacta texte scrise într-un stil adecvat.
Am primit de curând un il de la o clientă bilingvă, care este purtătorul de
O prejudecată larg răspândită: „Termenii tehnici nu ridică probleme de traducere”
Este adevărat că terminologia ştiinţifică în domenii precum biologia, zoologia etc. este riguroasă şi, în acelaşi timp, universală, atunci când este correct folosită. O listă de componente din manualul de utilizare al unui aparat electric se poate traduce, în mod normal, fără dificultăţi deosebite.
Cu toate acestea, specialiştii care redactează texte tehnice în propria lor limbă sunt la fel de expuşi la greşeli, la exces de sinonime şi la schimbări nepotrivite de registru ca orice alt autor.
Traducătorii tehnici, ca toţi traducătorii, trebuie să depună eforturi pentru a obţine o traducere la fel de judicioasă ca originalul. Uneori, traducerea chiar câştigă în claritate, lucru deloc surprinzător, dacă ne gândim că este rezultatul concentrării, al priceperii şi al gândirii a doi specialişti.
Folosirea incorectă a termenilor tehnici înseamnă adesea că traducătorul este depăşit de dificultatea textului. O soluţie ar fi să le cereţi specialiştilor dumneavoastră să ofere de la început cât mai multe informaţii despre termenii specifici şi despre context, iar la sfârşit să valideze versiunea finală a traducerii.
Cereţi-i întotdeauna unui traducător profesionist să facă o revizie finală, adică o verificare gramaticală, sintactică şi stilistică a textului, înainte de trimiterea la tipar, în special dacă specialiştii dumneavoastră în domeniu nu sunt vorbitori nativi.
Alegerea unui prestator de servicii
Trebuie să vă faceţi o idee clară despre calitatea pe care v-o pot oferi potenţialii prestatori de servicii de traducere, fără să vă bazaţi numai pe broşurile lor lucioase şi pe sloganurile seducătoare.
Nu este suficient să vi se menţioneze numele clienţilor pentru care aceştia au lucrat. Solicitaţi exemple concrete de documente traduse de ei, de care sunt mulţumiţi. Dacă primiţi o ofertă pentru traducerea sitului dumneavoastră web, cereţi traducătorului să vă arate alte situri traduse de el. Procedaţi la fel şi în cazul broşurilor şi al prezentărilor. Arătaţi apoi aceste exemple unor vorbitori nativi cu aptitudini lingvistice (de exemplu angajaţi sau parteneri din străinătate) şi cereţi-le părerea.
Dacă un prestator de servicii este activ de mai mulţi ani pe piaţa traducerilor şi totuşi nu vă poate arăta nicio lucrare de care să fie mulţumit, e de rău (pentru dumneavoastră, dar şi pentru el)!
Spuneţi-le prestatorilor de servicii de traducere că numele şi fotografiile lor vor fi publicate pe documentul tradus.
Menţionarea numelui traducătorului pe un document nu vă costă nimic şi îl încurajează să vă ofere o traducere de cea mai înaltă calitate.
Notă: traducătorii ar putea să vă ceară să semnaţi dovezi cu care să îşi apere reputaţia în cazul în care faceţi intervenţii ulterioare asupra textului. Este în interesul tuturor, aşa că acceptaţi pe loc.
Fiţi prevăzători! În cazul în care compania dumneavoastră se orientează spre pieţe externe, începeţi să căutaţi traducători competenţi din timp.
Alegeţi traducătorii chiar de când începeţi să redactaţi textele care urmează să fie traduse şi acordaţi-le timp suficient.
Fiţi cu un pas înainte! Nu neglijaţi posibilitatea de a crea un glosar intern, care vă va permite, în acelaşi timp, să asiguraţi mai multă coerenţă în textele-sursă.
Creaţi o versiune bilingvă a glosarului cu ajutorul traducătorilor şi al personalului angajat.
Soluţii diferite pentru nevoi diferite
Traduceri pentru publicare, traduceri informative, traduceri automate, traduceri rezumative... Ce fel de traducere vă trebuie şi ce buget aveţi la dispoziţie?
O posibilă abordare: calculaţi câţi oameni vă vor citi textele (este vorba de o campanie de presă la nivel naţional sau de o notă internă adresată câtorva angajaţi?). Cât de mult ar afecta o traducere slabă imaginea companiei şi/sau cât de mare ar fi răspunderea juridică pe care ar implica-o? În funcţie de aceste date, recalculaţi bugetul alocat traducerii.
Traducerea este o industrie care funcţionează pe nişe de piaţă. Chiar şi categoria traducerilor destinate publicării cuprinde o paletă largă de servicii şi de prestatori, cu tarife dintre cele mai diferite. Echipa care a făcut o treabă foarte bună cu traducerea manualului de utilizare a programului de calculator nu este neapărat cea mai indicată pentru traducerea rapoartelor anuale ale companiei.
Merită să investiţi sume consistente pentru traducerea textelor reclamelor publicate în reviste de mare tiraj sau pe panouri publicitare de cea mai bună calitate. Pe de altă parte, pentru notele interne sau pentru documentele cu circulaţie limitată, probabil că este suficientă o traducere mai puţin cizelată (şi mai puţin costisitoare).
Implicaţi-vă!
Când este vorba de traducere, cea mai sigură metodă de a vă alege cu surprize neplăcute este să vă spălaţi pe mâini de tot ce se întâmplă cu proiectul. Dacă nu investiţi o mică parte din timp pentru a ţine legătura cu traducătorii, aveţi foarte puţine şanse să obţineţi rezultatele dorite sau de care aveţi nevoie.
În general, nu vă va lua mai mult de 10 minute să vă ocupaţi personal de proiectul în cauză. Însă, dacă persoana potrivită petrece aceste 10 minute discutând cu traducătorul (sau chiar cu coordonatorul de proiect din cadrul firmei de traducere), probabil că veţi economisi bani şi efort pe termen lung.
Text original în limba engleză: Chris Durban ©
Traducere şi adaptare: Dan Mărăşescu
Revizie şi optimizare: Mihai Badea şi Cristiana Cobliş
Ediţie originală: Chris Durban ©
Ediţie în limba română: Asociaţia Traducătorilor din România © 2007
O multitudine de factori pot compromite un proiect de traducere: termene de predare imposibile, ambiguităţi în textul sursă, pe care traducătorul nu le elimină
cerând explicaţii, folosirea greşită a traducerii automate, lipsa revizuirii textului final de către un vorbitor nativ, lipsa de luciditate a unui traducător
prea încrezător, care lucrează izolat, lipsa de coordonare a proiectelor mari, un traducător independent ieftin şi slab, un traducător independent scump şi slab, o firmă de traduceri ieftină şi slabă, o firmă de traduceri scumpă şi slabă, lipsa informaţiilor din partea clientului şi aşa mai departe.
Dacă însă urmaţi măcar jumătate din sfaturile cuprinse în acest ghid, şansele dumneavoastră de a obţine o traducere bună vor creşte simţitor.
|
